Asterne-mi timpul la picioare...
Ca pe un covor de lina.
Nascut din vechile fuioare,
Obosit in apa lina.
Ascunde-ma sub privirile golite.
Sub soapte si mingieri.
Sub razele de soare ranite
De ziua scursa-n cea de ieri.
Vino putin mai aproape,
Si tu, ca altadat'
Saruta ale mele pleoape,
Si buzele ce au secat,
De vremuri lungi si de furtuni,
De adieri puternice de vint
Ca pe niste resturi sa le aduni
Ratacite intr-un cuvint.
Asterne-mi timpul la picioare...
Aduna-l aici, ca pe o turma.
De mioare... stiu ca doare
De lupii ce ne vegheaza-n plina luna.