Doua mame am avut si un tata.
Vedeti cit am fost de bogata?!
Dar in loc sa ma bucur de acest Har,
Ma plingeam zi de zi iar si iar.
Ma simteam atit de nefericita,
Suparata pe viata si obijduita.
Le faceam viata amara celor din jur,
Avind caracter indaratnic si dur.
Dar asa cum eram, ei ma iubeau
Si pentru mine toate faceau.
Se straduiau sa ma ajute in toate,
Ma-ncurajau prin vorbire si fapte.
Dar cum eu le-am rasplatit?
Mereu cautam sa ma sinucid.
Le-am provocat atita durere,
N-aveau, sarmanii, nici o mingiere!
Si numai cind l-am aflat pe Hristos
Din aceasta stare de stres El m-a scos
Acuma ma pot bucura de viata
Si inima mea spre Cer se inalta.
Acuma eu simt cit de mult ii iubesc
Pe ai mei parinti, dar ei nu mai traiesc
Si regret, ca n-am facut-o asta la timp
Si cat fost-au alaturi nu i-am pretuit...
...Tineri, care aveti inca mama si tata,
Mai spuneti-le ca-i iubiti inca odata,
Aratati-le dragostea voastra din plin,
Nu-i lasati singuri cu a lor chin.
Bucurati-va de Harul, ca inca-s cu voi,
Fiti alaturi de ei cind sunt in nevoi,
Bucurati-va, ca puteti sa-i vedeti,
Bucurati-va de ei cit inca-i aveti!
Caci va veni odata acea tragica zi,
Cind alaturi de voi ei nu vor mai fi.
Veti dori sa le spuneti, cit de mult ii iubiti.
Deaceea, acum pentru toate le multumiti....